Călătorie spre Împărăţia lui Dumnezeu, Vol. VI Preoția: Har și dar de la Dumnezeu Pregătirea teologică şi moral-duhovnicească pentru preoţie

Descriere

„Prin anii ’80, pe când eram preot paroh la Parohia Bunești, jud. Brașov, părintele Gheorghe Opriș (fost protopop de Rupea, jud. Brașov) mi-a trimis doi tineri ca să-i pregătesc pentru examenul de admitere la Seminarul Teologic din Cluj-Napoca. La prima noastră întâlnire i-am întrebat: „De ce vreți să vă faceți preoți”? Răspunsurile au fost diferite, în funcție de felul cum considera fiecare slujirea preoțească. Unul mi-a spus că dorește să se facă preot pentru că îi place rugăciunea, slujbele Bisericii, că dorește să afle mai multe lucruri despre Dumnezeu etc.; celălalt mi-a spus că dorește să se facă preot pentru că preoția este o meserie mai ușoară, că „am timp liber mai mult, deoarece mă ocup cu albinăritul, împreună cu tatăl meu”. Unul a intrat la seminar, celălalt nu. Eu i-am pregătit pe amândoi, dar socot că așa a fost lucrarea lui Dumnezeu cu acești doi tineri!
Amintesc lucrul acesta deoarece în anul 1996, aflându-mă la Sibiu, la Centrul Eparhial din Sibiu, l-am întâlnit pe Preasfințitul Laurențiu Streza, de curând ales Episcop al Caransebeșului. I-am explicat de ce sunt la Sibiu, apoi dânsul mi-a zis: „Părinte Visarion, vino cu mine la Caransebeș, căci am nevoie de un exarh al mănăstirilor și un duhovnic la Seminarul Teologic Ioan Popasu din localitate. Frăția ta ai fi potrivit pentru lucrarea aceasta”. Am socotit și lucrul acesta ca un semn al Providenței Divine!
Prin ascultările primite, trebuia să mă ocup cu îndrumarea și formarea elevilor seminariști (mai târziu și a unor studenți teologi), în duhul învățăturii noastre ortodoxe privitoare la preoție și lucrarea preoțească. Primind și predarea orelor de spiritualitate și a altor discipline teologice, în timpul celor 10 ani de activitate, celor din anul I (clasa a IX-a), la primă oră, le-am făcut un sondaj, cerându-le să scrie fiecare pe o foaie de hârtie răspunsul la două întrebări: 1. De ce vor să se facă preot? 2. Cum văd ei slujirea preoțească? Răspunsurile au fost foarte diferite, în funcție de educația și formarea primită în familie și școală cu privire la Dumnezeu, Biserică, rugăciune, credință etc.
Acum am conștientizat cât de importantă trebuie să fie osteneală de duhovnic, pedagog și profesor într-o școală teologică!
Lucrarea aceasta pedagogică a fost foarte grea, eu neavând experiența didactică. A trebuit să-mi fac și modulul pedagogic la Universitatea din Timișoara, deoarece așa cerea legea învățământului. M-am străduit, după puterile mele, să-mi fac datoria în mod conștiincios, responsabil, cu frică de Dumnezeu, conștient fiind de răspunsul pe care îl voi da înaintea lui Dumnezeu, înaintea oamenilor și, nu în ultimul rând, în propria mea conștiință de lucrul împlinit și săvârșit. Au fost situații când am cerut părintelui director, Pr. Ionel Popescu, dar și Preasfințitului Laurențiu, retragerea mea, motivând că este prea grea această ascultare. Nu mi s-a aprobat, fiind sfătuit să fac tot posibilul pentru continuarea acestei „lucrări pedagogice și preoțești”, după puterile mele, pentru că nu noi suntem cei ce facem să rodească roade duhovnicești bogate, ci harul lui Dumnezeu.
Așa am ajuns la conceperea unui studiu privitor la slujirea preoțească, care trebuie privită ca „dar și har al lui Dumnezeu”. Experiența câștigată în această privință a fost concretizată în alcătuirea unui studiu despre preoție, ca „dar și har al lui Dumnezeu”, publicat în revista „Altarul Banatului”, nr. 7-9/2001, pp. 128-136.
Experiența de la Caransebeș, cu toate necazurile și greutățile, a fost pozitivă, cu mulțumiri și împliniri pe plan duhovnicesc. Am primit apoi și ascultarea ca să mă ocup de pregătirea duhovnicească a candidaților la preoție atât la Caransebeș, cât și la Sibiu. Răspunderea era mult mai mare! Convorbirile mele cu foști elevi seminariști și studenți, aducându-ne aminte de vremile acelea, m-au determinat să public în această cărticică experiența de la Caransebeș, dar și cea de la Sibiu.
Nădăjduiesc ca modesta mea lucrare să fie de real folos tinerilor care doresc să urmeze o școală teologică, elevilor seminariști, studenților teologi, preoților și chiar credincioșilor care doresc să afle câte ceva despre lucrarea preoțească în Biserică.
Mulţumesc celor care m-au sprijinit în alcătuirea acestei lucrări: în primul rând, Înaltpreasfințitului Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, cu binecuvântarea căruia apare această lucrare, apoi, Preacuviosului Părinte Protos. Athanasie Roman, starețul Mănăstirii Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus, care a binevoit ca cheltuielile de tipărire a acestei lucrări să fie suportate din fondurile mănăstirii, și colectivului de redacție de la Editura Andreiana, Sibiu.
Rog pe cei care vor citi această carte să aibă îngăduinţă faţă de unele stângăcii ce ar putea fi remarcate în redactarea textului.”
Autorul